|

Sens şi secundar

[vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24181″ img_size=”full”][vc_column_text]De multe ori mi s-a spus că viața trece prea repede, că e prea scurtă, că nu e timp să faci tot ce ți-ai dori, că nici nu ştii când se termină piesa şi se trage cortina. Tic-tac, tic-tac, tic-tac… mi s-a amintit, de multe ori, cu amenințare în glas sau în gând.

Eu am altă percepție: când fiecare zi este trăită cu sens, când seara faci bilanțul si numeri binecuvântările unei zile care a trecut minunat, când ştii ce ai de făcut mâine pentru că TU AI ALES să îți dedici secunde, minute, ore prețioase respectivei activități pentru că ESTE IMPORTANTĂ PENTRU TINE, o zi trecută este o zi câştigată. Dacă la fiecare apus soarele îți şopteşte că a văzut, de sus, de la el, din înalt, cum ai aşezat şi azi câteva noi cărămizi, construidu-ți propriul drum auriu, fiecare zi trecută e o zi în plus, un pas înainte, un dar primit, nu o risipă.
Sensul pe care îl dăm vieții noastre, prin acțiunile noastre, merită măsurat, şi nu secundele unui ac bine numit „secundar” pe un cadran relativ, inventat pentru o societate care se crede grăbită.
Tic-tac-ul lui, considerat în mod eronat şi superficial duşmănos, nemilos, de neînvins este doar un ritm al unei melodii oarecare. Poți ține pasul cu el sau îți poți inventa propriul tău ritm de creştere sau evoluție.

Nu sensul „ireversibil” şi „grăbit” al acelor de ceasornic ne măsoară vremea, ci sensul vieții noastre, pe care doar sufletul nostru îl cunoaşte.
Universul are timp. Pentru el, pentru noi, pentru tot şi toate.
Care este sensul şi ritmul tău?

Cu infinită iubire,
Irina[/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/4″][vc_widget_sidebar sidebar_id=”sidebar-blog”][/vc_column][/vc_row]

Similar Posts

  • | | | | | |

    Perfecți şi uşor prostuți

    M-am întrebat astăzi de ce oare avem în noi şi lumină şi întuneric. Dacă venim din lumină, de ce a lăsat bunul Dumnezeu şi antonimul luminii să se manifeste? Adică… să fim serioşi! Voi chiar credeți că Adam şi Eva muşcau din mărul delicios, încurajați perfid şi persuasiv de şarpe şi Dumnezeu n-a ştiut? Sau…

  • | | |

    Paradoxul logic al mării

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24220,24221,24222″ img_size=”full”][vc_column_text] Marea are regulile ei: Valurile sunt în continuă mişcare, lichide şi schimbătoare. În funcție de vânt, sunt adaptabile, sensibile, flexibile. La fel şi steagurile, fine şi unduitoare, fluturând în funcție de briză. La fel şi pânzele ambarcațiunilor, mobile, se strâng sau se întind, se ridică sau se coboară, după cum…

  • |

    Azi!

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24291″ img_size=”full”][vc_column_text] A şti să (îți) pui întrebările bune este mai important decât să ai răspunsurile la îndemână. Sau să ştii răspunsul „corect”. Asta pentru că o întrebare prost formulată „te închide”, te poate limita, te poate lăsa prizonierul dilemei „da sau nu?”. Te poate arunca în panica lui „nu ştiu”, „nu pot”,…

  • |

    Oglinda retrovizoare

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24251″ img_size=”full”][vc_column_text]Uneori, mergi cu soarele în spate. Şi te gândeşti, poate, că laşi în urmă minunata sa căldură, lumina extraordinară cu care te călăuzeşte. Priveşti cu nostalgie cum apune şi te întristează trecerea, finalul zilei, dispariția… La fel se întâmplă şi cu oamenii, cu obiectele sau cu oportunitățile din viață. Uneori hotărăști să…

  • | |

    Despre unicitate sau darurile ascunse

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24305″ img_size=”full”][vc_column_text]Am o plantă în grădină care face flori mici şi verzi. Atât de mici şi atât de asemănătoare la culoare cu frunzele, încât nici nu le vezi. Nici măcar nu au parfum. Trec neobservate. Mereu mă întreb, în primăvara colorată şi parfumată, ce-i cu tufa aceasta monotonă şi neinteresantă… Toată vara munceşte…

  • | | | |

    Vioara Stradivarius şi omida verde

    Ieri am ascultat pentru prima dată în viața mea cum sună o vioară Stradivarius. O prietenă m-a invitat la un concert cu Alexandru Tomescu. Eram curioasă, nu-l ascultasem nici pe artist, nici un instrument atât de special cum este cel căruia pasiunea şi talentul și munca sa îi dau glas. O vioară Stradivarius sună extraordinar!…