[vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24291″ img_size=”full”][vc_column_text] A şti să (îți) pui întrebările bune este mai important decât să ai răspunsurile la îndemână. Sau să ştii răspunsul „corect”.
Asta pentru că o întrebare prost formulată „te închide”, te poate limita, te poate lăsa prizonierul dilemei „da sau nu?”. Te poate arunca în panica lui „nu ştiu”, „nu pot”, „nu merit”.
Pe când o întrebare bine pusă, îți poate deschide un întreg evantai de posibile răspunsuri, soluții, variante.
Iar soluțiile pe care le căutăm de fiecare dată sunt cele care vrem să ne ducă, până la urmă, spre un unic țel.
Oricât de diferiți am fi unii de alții, altuişti, detaşați sau echilibrați, eficienți, preocupați de rezultate sau indiferenți sau flegmatici, noi, oamenii, căutăm cu toții, fără nicio excepție, un singur lucru: împlinirea.
Ea poate veni prin succes profesional, prin evoluție spirituală, prin iubirea si fericirea pe care le simți având o familie. Împlinirea o poți simți contribuind cu generozitate la binele altora. Poate veni din succesul sau echilibrul financiar, din recunoaşterea publică a propriei valori sau din simplul motiv că eşti sănătos şi ai tot ce îți trebuie.
Cert este că indiferent ce înțelege fiecare dintre noi prin „împlinire”, ne-o dorim şi ne străduim pentru ea în fiecare zi. Fie ea zi de muncă sau zi de odihnă.
Este, la urma urmei, acel potir magic, Sfântul Graal al vieții fiecăruia dintre noi.
Împlinirea! Sau fericirea, dacă vrem si un sinonim.
Doar că, purtați de uraganul de activități şi responsabilități care ajung să ne copleşească, într-o societate în care ne propunem tot mai multe iar timpul se comprimă dramatic, în care ziua are 16 în loc de 24 de ore iar agenda noastră zeci şi zeci de chestiuni de rezolvat…. cine să-şi mai găsească timp să stea să se gândească la împlinirea personală???
Şi dacă v-aş spune un secret? Dacă v-aş împărtăşi o rețetă „instantanee” care să vă dea dintr-o dată, timp să vă gândiți la… fericire…. împlinire….sau…cum i se mai spune mai în glumă, mai în serios … „nemurirea sufletului”?
Am tot citit materiale care „au venit spre mine” în ultima vreme şi am tot trăit recent situații care mi-au amintit de întrebarea cea mai puternică pe care am întâlnit-o vreodată.
Este întrebarea care te propulsează direct la esență, la fundamental.
Este întrebarea care, dacă ai curaj să răspunzi, te va ajuta să te cunoşti mai bine pe tine, în acest moment al vieții tale, în doar câteva secunde.
Este întrebarea care are toate răspunsurile cu adevărat importante în ea. Ți le va pune pe „tava” minții tale conştiente în câteva fracțiuni de secundă.
Este întrebarea care, dacă ne-am pune-o în fiecare dimineață în fața oglinzii şi am acționa în consecință, în acord cu răspunsul generat, este capabilă să ne schimbe întreaga viață în mai puțin de … o săptămâna? O lună?
Pentru că vă vorbesc despre cea mai importantă întrebare a vieții noastre aici, pe Pământ. Vă vorbesc despre acea întrebare miraculoasă care este capabilă să scoată din noi, la suprafață, şi să manifeste în acțiunile noastre toată forța şi măreția care există în fiecare dintre noi.
Este întrebarea care poate suferi foarte uşoare variațiuni legate strict de durată (zi-săptămână-lună-an….timpul este oricum relativ…), însă care funcționează de fiecare dată ca un ciocan care te loveşte în moalele capului şi care, paradoxal, în loc să te adoarmă sau să te pună la pământ, te trezeşte la realitate şi te transformă într-un vulcan gata de erupție. Într-o forță de neoprit, gata de fapte cu adevărat mărețe.
Este întrebarea care te transformă în erou. În eroul vieții tale.
E întrebarea miraculoasă care îți aduce aminte cât eşti de viu şi cât de prețioasă este viața ta.
Şi întrebarea este:
Dacă te-ai găsi chiar acum în dimineața ultimei tale zile pe acest Pământ, ce ai face?
–
–
–
–
–
Şi dacă ți-ai răspuns deja, dragul meu, draga mea, te mai întreb un singur lucru:
Ce mai aştepți???
Cu infinită iubire,
Irina[/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/4″][vc_widget_sidebar sidebar_id=”sidebar-blog”][/vc_column][/vc_row]
