|

Oglinda retrovizoare

[vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24251″ img_size=”full”][vc_column_text]Uneori, mergi cu soarele în spate. Şi te gândeşti, poate, că laşi în urmă minunata sa căldură, lumina extraordinară cu care te călăuzeşte. Priveşti cu nostalgie cum apune şi te întristează trecerea, finalul zilei, dispariția…

La fel se întâmplă şi cu oamenii, cu obiectele sau cu oportunitățile din viață. Uneori hotărăști să le laşi în urma ta, pentru că…toate trec… dintr-un motiv sau altul…

E bine. Ce nu e de dorit, însă, este să te laşi cuprins de nostalgie. Să cazi în butoiul cu melancolie şi să îi plângi trecerea. Pentru că, în realitate, îți plângi propria decizie. Te plângi pe tine însuți şi asta nu e bine. Pentru că TU eşti VIU. Nu este încă momentul să fii plâns de nimeni, nici măcar de către propria persoană.

Iată, de pildă: ai renunțat la jobul tău din motive întemeiate. E o oportunitate pe care ai decis să o laşi în urma ta. Renunți deliberat şi la câțiva oameni, colegii de serviciu, pe care în laşi, de asemenea, în urmă. Si probabil şi nişte obiecte: laptop, birou, maşină de serviciu…
Dacă ai decis că aparțin trecutului tău, de ce te smiorcăi pe seama lor?

Uiți un lucru esențial: deşi este în spatele tău, soarele va răsări din nou, în fața ta!
Nu ai cum să te bucuri de soare dacă priveşti cu jale mereu înapoi, către soare-apune, în speranța că îl vei revedea.

Soarele răsare de la răsărit! Prin urmare, priveşte înainte, dacă doreşti o nouă oportunitate în viața ta. Ea va răsări cu siguranță. Întrebarea este: tu priveşti în direcția corectă, ca să o poți vedea? Sau stai mereu cu ochii nostalgici în oglinda retrovizoare?[/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/4″][vc_widget_sidebar sidebar_id=”sidebar-blog”][/vc_column][/vc_row]

Similar Posts

  • |

    Agenda plină cu dragoste

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24281″ img_size=”full”][vc_column_text] În fiecare zi, fugi câte puțin de adevărul din tine. Crezi că ai nevoie de resurse, de timp, de bani, de echipe performante şi proiecte de succes. De o casă mare şi o maşină pe măsură. De realizări frumoase. Dimineața, îți faci agenda. Prioritizezi. Organizezi ziua. Cauți cu îndârjire eficiența, obiective…

  • | | | | | |

    Perfecți şi uşor prostuți

    M-am întrebat astăzi de ce oare avem în noi şi lumină şi întuneric. Dacă venim din lumină, de ce a lăsat bunul Dumnezeu şi antonimul luminii să se manifeste? Adică… să fim serioşi! Voi chiar credeți că Adam şi Eva muşcau din mărul delicios, încurajați perfid şi persuasiv de şarpe şi Dumnezeu n-a ştiut? Sau…

  • | | |

    Meditație în alb

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24211,24212,24213,24214″ img_size=”full”][vc_column_text]Îmi place albul. Am o cățeluşă albă, îmi plac florile albe, hainele albe sunt favoritele mele. Norii albi mă bucură şi mă emoționează. Spuma valurilor e frumusețea supremă pentru mine. În portrete celebre, mereu m-a fascinat modul în care artistul a ştiut să redea, din culori, viața din privirea personajului. Analizând…

  • | | |

    Acasă

    Pentru o albină, acasă e stupul. Deşi aş paria cu oricine că se simte extraordinar de bine între flori, în plin soare, oricât de colorate, parfumate şi pline de nectar ar fi ele, tot stupul este „acasă”. Acolo îşi pot odihni aripile ostenite şi trupurile muncite. Acolo şi-a „amenajat” toate după placul şi ştiința ei,…

  • | |

    Despre întuneric

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24248″ img_size=”full”][vc_column_text]În întunericul grădinii, când deja noaptea liniștise întreaga fire şi doar greierii mai mângâiau aerul cu sunetele lor, m-am întins pe iarbă, învelită într-o pătură moale, ca să contemplu cerul. Era atât de înselat şi negru, în egală măsură, încât am înțeles, foarte simplu şi clar, esența frazei „Întunericul este doar absența…

  • | |

    Fotografiile şi picturile din noi

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24322,24323,24324″ img_size=”full”][vc_column_text]Apusul de soare este, pentru mine, unul dintre spectacolele cele mai fastuoase pe care natura ni le poate oferi. Dungi difuze în culori vii, tuşe vibrante întrepătrunse, ca într-o acuarelă, pe pânza nesfârşită a orizontului se schimbă mereu, de la un minut la altul, de parcă ar fi însuflețite. Te întrebi…