| | |

Meditație în alb

[vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24211,24212,24213,24214″ img_size=”full”][vc_column_text]Îmi place albul.
Am o cățeluşă albă, îmi plac florile albe, hainele albe sunt favoritele mele. Norii albi mă bucură şi mă emoționează. Spuma valurilor e frumusețea supremă pentru mine.

În portrete celebre, mereu m-a fascinat modul în care artistul a ştiut să redea, din culori, viața din privirea personajului. Analizând atentă, am descoperit că sunt doar stropi de acuarelă albă.
Tocmai eu, care iubesc atât de mult culorile? De ce, oare, prefer albul?

Pentru că e lumină! Pentru că e pur şi imaculat, pentru că mereu am asociat culoarea sufletului cu albul. Bucuria e strălucitoare şi albă. Iubirea e puritate albă. Încrederea e rază de lumină.
Iar licărirea din privirile oamenilor dragi, sclipirea în care citeşti, într-o fracțiune de secundă, emoția din inima celuilalt e tot albă. Cu alte cuvinte, albul e viață!
Iubesc albul pentru că iubesc viața!
Revărsare de flori albe, iubire şi lumină să scuture astăzi peste voi universul![/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/4″][vc_widget_sidebar sidebar_id=”sidebar-blog”][/vc_column][/vc_row]

Similar Posts

  • |

    Azi!

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24291″ img_size=”full”][vc_column_text] A şti să (îți) pui întrebările bune este mai important decât să ai răspunsurile la îndemână. Sau să ştii răspunsul „corect”. Asta pentru că o întrebare prost formulată „te închide”, te poate limita, te poate lăsa prizonierul dilemei „da sau nu?”. Te poate arunca în panica lui „nu ştiu”, „nu pot”,…

  • Abundența fără fotografii

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24284″ img_size=”full”][vc_column_text]Eram în maşină. Parcasem cu fața spre trei tomberoane de gunoi. Cum vorbeam la telefon, am zăbovit, uitându-mă la „priveliştea” prea puțin plăcută. Deodată, a apărut un bărbat de vreo 50 de ani. Prost îmbrăcat, zdrențuit şi murdar. Un cerşetor sau poate un om fără adăpost…m-am gândit. S-a dus la tomberoane şi…

  • |

    Priveşte un trandafir!

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24225,24226,24227″ img_size=”full”][vc_column_text]Dacă vreodată ai îndoieli şi întrebări fără răspuns…priveşte un trandafir! Nu cere nimic şi primeşte fericit toate resursele care îi sunt puse la dispoziție. Nu se plânge atunci când nu plouă sau e prea cald sau prea frig. Are încredere că tot ce are nevoie va veni către el la timpul…

  • | | | |

    Smochine, frunze galbene şi nuci. O poveste cu Păsări Phoenix

    Se îngălbeneşte nucul, de la o zi la alta. Se scutură şi cad nucile, de la o oră la alta. Doar smochinele nu par a se grăbi. Se coc în ritmul lor, nestingherite de schimbarea de timp şi anotimp. Aici, pe dealul încărcat de octombrie, alături de nucul bătrân, smochinul se crede pe malul vreunei…

  • |

    Sens şi secundar

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24181″ img_size=”full”][vc_column_text]De multe ori mi s-a spus că viața trece prea repede, că e prea scurtă, că nu e timp să faci tot ce ți-ai dori, că nici nu ştii când se termină piesa şi se trage cortina. Tic-tac, tic-tac, tic-tac… mi s-a amintit, de multe ori, cu amenințare în glas sau în…

  • | | | |

    Soarele de la fereastra iernii

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24318,24317″ img_size=”full”][vc_column_text]Cerul e gri toamna cu un scop: dacă ar rămâne la fel de azuriu ca vara, lumina risipită în galbenul frunzelor ne-ar orbi. Pentru că toamna, tot soarele universului coboară pe pământ. Îşi alege cam jumătate dintre frunzele mesteacănului şi le transformă în mici sori galbeni, în formă de inimi. Apoi…