Abundența fără fotografii

[vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24284″ img_size=”full”][vc_column_text]Eram în maşină. Parcasem cu fața spre trei tomberoane de gunoi. Cum vorbeam la telefon, am zăbovit, uitându-mă la „priveliştea” prea puțin plăcută.
Deodată, a apărut un bărbat de vreo 50 de ani. Prost îmbrăcat, zdrențuit şi murdar. Un cerşetor sau poate un om fără adăpost…m-am gândit. S-a dus la tomberoane şi a început să caute prin gunoi. Aduna hârtii şi cartoane. Le aşeza una peste alta, ordonat. Le lega apoi cu o un capăt de sfoară şi începea să clădească alt pachet.
Senzația mea de la început, de respingere sau poate de apărare a început să se schimbe. M-am gândit: „Iată o persoană care reciclează. Bravo lui! Poate vinde hârtia, sau poate se încălzeşte cu ea, dându-i foc.”
Am continuat să îl urmăresc din priviri. Încă vorbeam la telefon.
Brusc, a luat ceva din gunoi şi a aruncat pe jos. Pe asfaltul parcării. Chiar în mijloc, unde nu erau maşini. Am gândit imediat: „Ce urât! Oare de ce face asta? Mizerie…”
A repetat gestul de câteva ori. Arunca mâncare! Bucăți de pâine şi covrigi!
Am presupus că era furie. Că făcea acest gest din cauză că el suferea, poate, de foame, iar alții aruncă alimentele la gunoi. Dar mă înşelam!
Pe locul unde se risipiseră pe jos bucăți de pâine şi firmituri s-au adunat imediat o mulțime de porumbei. În două-trei secunde. Ca şi cum ar fi fost chemați.
Şi am înțeles, în sfârşit!
Porumbeii ştiau! Erau obişnuiți cu acel act dezinteresat de iubire, caritate şi grijă. Probabil că îl aşteptau în fiecare zi pe acel bărbat, ca să fie hrăniți.
Am înțeles atunci că iubirea necondiționată şi bunătatea este prezentă acolo unde nici nu te aştepți. Am văzut că unei persoane flămânde şi fără adăpost îi pasă mult de ceilalți: caută în gunoi cu demnitate şi hrăneşte alte suflete nu doar cu firmituri, ci şi cu dragoste.
Am învățat că noblețea sufletului nu ține cont de circumstanțe exterioare.
Că aparențele înşală! Că ne grăbim să judecăm!
AM VĂZUT CU OCHII MEI abundența pe care universul o oferă mereu: iubirea şi generozitatea sunt peste tot. Doar să fii atent ca să le observi![/vc_column_text][/vc_column][vc_column width=”1/4″][vc_widget_sidebar sidebar_id=”sidebar-blog”][/vc_column][/vc_row]

Similar Posts

  • |

    Azi!

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24291″ img_size=”full”][vc_column_text] A şti să (îți) pui întrebările bune este mai important decât să ai răspunsurile la îndemână. Sau să ştii răspunsul „corect”. Asta pentru că o întrebare prost formulată „te închide”, te poate limita, te poate lăsa prizonierul dilemei „da sau nu?”. Te poate arunca în panica lui „nu ştiu”, „nu pot”,…

  • | | |

    Paradoxul logic al mării

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_gallery interval=”3″ images=”24220,24221,24222″ img_size=”full”][vc_column_text] Marea are regulile ei: Valurile sunt în continuă mişcare, lichide şi schimbătoare. În funcție de vânt, sunt adaptabile, sensibile, flexibile. La fel şi steagurile, fine şi unduitoare, fluturând în funcție de briză. La fel şi pânzele ambarcațiunilor, mobile, se strâng sau se întind, se ridică sau se coboară, după cum…

  • |

    Cum să găsești obiecte pierdute

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24295″ img_size=”full” alignment=”center”][vc_column_text]Cum să găsești obiecte pierdute … și cum să înțelegi usor ce anume este spre binele tău Mi-am pierdut cheile de la casă. Am intrat in curte cu mașina, grăbită, şi pentru ca uşa casei era deschisă am pus cheile pe undeva…cine stie pe unde! Când să plec din nou de…

  • | |

    Despre unicitate sau darurile ascunse

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24305″ img_size=”full”][vc_column_text]Am o plantă în grădină care face flori mici şi verzi. Atât de mici şi atât de asemănătoare la culoare cu frunzele, încât nici nu le vezi. Nici măcar nu au parfum. Trec neobservate. Mereu mă întreb, în primăvara colorată şi parfumată, ce-i cu tufa aceasta monotonă şi neinteresantă… Toată vara munceşte…

  • |

    Oglinda retrovizoare

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24251″ img_size=”full”][vc_column_text]Uneori, mergi cu soarele în spate. Şi te gândeşti, poate, că laşi în urmă minunata sa căldură, lumina extraordinară cu care te călăuzeşte. Priveşti cu nostalgie cum apune şi te întristează trecerea, finalul zilei, dispariția… La fel se întâmplă şi cu oamenii, cu obiectele sau cu oportunitățile din viață. Uneori hotărăști să…

  • | |

    Despre întuneric

    [vc_row][vc_column width=”3/4″][vc_single_image image=”24248″ img_size=”full”][vc_column_text]În întunericul grădinii, când deja noaptea liniștise întreaga fire şi doar greierii mai mângâiau aerul cu sunetele lor, m-am întins pe iarbă, învelită într-o pătură moale, ca să contemplu cerul. Era atât de înselat şi negru, în egală măsură, încât am înțeles, foarte simplu şi clar, esența frazei „Întunericul este doar absența…